Despre Educație

~ ~
La momentul în care scriu asta sunt la doi pași de terminarea unei facultăți, însă în loc să fiu cuprins de un sentiment de bucurie, sunt câteva gânduri ce nu-mi dau pace. Probabil mulți studenți români vor fi de acord cu mine.

În momentul în care am intrat la facultate țin minte că eram cu zâmbetul pe buze, că eram nerăbdător să învăț lucruri noi și să devin un om educat și cu perspective. Exact în aceeași zi, un instalator sau ceva de genul ăsta, se uită la mine și mă întreabă de ce râd, știu, sună stupid, dar privind în retrospectivă îmi dau seama că nu era nimic de zâmbit sau râs. Facultatea aceasta care se presupune că ar fi trebuit să te ”renască” mi-a folosit numai pentru a avea acces mai ușor la două biblioteci, să intru gratuit la concertele de muzică clasică de la Sala Radio și să plătesc la jumate de preț abonamentele de RATB și Metrou.

Nu am dat de ”mentori”, numai de oameni mici sau care predau pentru titlul de profesor universitar și pentru un salariu. Visurile cu care am intrat la primul curs au ajuns să se evapore până la ultimul. Pe scurt, asta este experiența mea universitară, una în care pilele sunt necesare, în care profesorii sunt neserioși și de multe ori ajung să ceară ceea ce ei nu pot să ofere, în care ai în fața ta diapozitive alb/negru ale unor clădiri aflate la 30 de km de București iar cărțile datează din 1900 toamna și sunt în franceză sau sunt din anii 70-80 și jumate din pagini sunt pline cu elogii la adresa lui Ceaușescu. Lista poate continua.

În cazul meu, dacă nu exista pirateria ebook-urilor și posibilitatea de a urmări pe net cursuri făcute de profesori adevărați din universități adevărate nu știu ce mai făceam. Aștept și părerile voastre.

Reforme Sociale 2

~ ~
Nu știu ce să zic, chiar nu am cuvinte când văd comportamentul oamenilor la această criză. În primul rând peste tot, ca niște ciuperci după ploaie, găsești oameni care protestează din motive eronate. Din punctul meu de vedere totul ține de informare și dacă te iei în serios sau nu. De exemplu, o întrebare stupidă ar fi unde s-au dus banii de la FMI, dacă-mi amintesc eu bine, chiar și atunci când reprezentanții noștri au luat decizia împrumuturilor s-a spus că direcția banilor (majoritatea banilor) este BNR, din motive pe care vă invit să le căutați și singuri.

Ceea ce privesc eu ca o reformă necesară, la fel ca și cea prezentată anterior, este acest sentiment de responsabilitate. Evident, e mai mult o ”reformă” individuală ce ține și de caracter. Dacă vrem seriozitate de la parlamentari trebuie să avem și noi seriozitate, așa că vă invit să intrați aici, cel puțin din când în când, și să luați adevăratul puls al politicii românești. Veți vedea legile, voturile, luările de cuvânt ale tuturor parlamentarilor, puteți să vă axacți numai pe reprezentanții circumscripției voastre, așa ar fi mai logic poate. Guvernul și președinția au și ele siteurile lor, așa că vă invit să le folosiți, nu mai fiți prostănacii duși de nas de toate partidele.

Reforme sociale

~ ~
Pentru epoca noastră și pentru generațiile care vor veni, pensia este inutilă. Să mă explic. În prezent oamenii fac din ce în ce mai rar munci grele, țări post industrializate încep treptat să înlocuiască orice fel de ativitate fizică dificilă cu o activitate de coordonare a mașinilor și uneltelor (de exemplu roboții din fabricile de mașini). Uzura asupra omului se reduce, nu se mai muncesc 12 sau 14 ore ci 8 sau mai puțin menținându-se același nivel de producție sau crescându-l.

De cele mai multe ori, cei care ajung la vârsta de pensionare pot în continuare să presteze munci în folosul comunității, evident plătite. Gândiți-vă la actori și medici. Așa că în măsura în care respectivul individ mai este capabil, ar trebui să muncească, iar în caz că nu, să trăiască pe banii economisiți, să fie ajutat de familie sau să fie internat într-un azil ca sprijin social din partea statului. Din punctul meu de vedere, statul nu mai este obligat să aibe grijă de cetățenii săi în vârstă, acest model arhaic de guvernământ nu mai este sustenabil.

Redactat ulterior:

Cuvintele de mai sus se pare că nu au fost înțelese, așa că voi încerca să aduc niște lămuriri. În primul rând, mă adresez unor oameni care gândesc, care știu sensul cuvintelor și care au mintea deschisă, să sari cu jigniri fără să ai nimic serios de spus este penibil și degradant pentru condiția umană. Ceea ce propun eu este un mai puternic sentiment de datorie, nu față de țară, ci față de propria persoană. Populația planetei îmbătrânește, și în mod special cea a României, deja pensionarii depășesc cu 2 milioane numărul cetățenilor activi, asta ce vă spune?

Sunt categorii care nu necesită acei ani de pensie și acești oameni pot poseda anumite talente și cunoștințe ce încă ar mai aduce beneficii. Desigur, cazul României este aparte și e de înțeles reacția unora. Însă din cele mai vechi timpuri activitatea și munca au fost prețuite și încurajate, numai asa se poate progresa. Într-un comentariu s-a vorbit despre eutanasiere, acest individ a dat dovadă de o neînțelegere a problemei, vă recomand să nu cădeți în capcana mediocrității și să citiți, să gândiți.

Experimentul Philadephia

~ ~
Experimentul Philadephia a început ca o aprofundare a cercetărilor dezvoltate de dr. Francis Bitter, ce atacau problema demagnetizării navelor ca o contramăsură la minele magnetice dezvoltate in anii 1930 de către germani. Cercetările evident au avut loc în secret, sub îndrumarea SUA, și se dorea testarea efectului unui câmp magnetic puternic asupra unei nave de suprafață.

Se spune că acest vas, ce se afla în jurul portului din Philadephia, a ajuns în câteva minute la portul din Norfolk. Cei mai mulți dintre participanții de pe vas au murit, unii au dispărut complet, alții se spune că au devenit invizibili și unii au fost ”integrați” în vas, evident, povestea a cunoscut mai multe cosmetizări de-a lungul timpului.

Comform afirmațiilor lui William Moore ți Charles Berlitz în lucrarea lor ”The Philadelphia Experiment: Project Invisibility” începutul dezvăluirilor începe prin 13 ianuarie 1956 când astrofizicianul dr. Morris Ketchum Jessup a primit prima dintr-o serie de scrisori de la Carlos Miguel Allende în care i se cerea lui Jessup să insiste pe lângă autorități pentru a se determina continuarea cercetărilor referitoare la ”teoria câmpului unitar”. Mai aflăm că Einstein superviza experimentul și că nava era DE 173.

În dimineața zilei de 29 aprilie 1958, Jessup a fost găsit mort în mașina sa. Polițiștii care au anchetat cazul au ajuns la concluzia că a fost sinucidere. Martorii spun că în momentul în care acesta a fost găsit, era încă în viața, asta ce vă spune...