Muzeul de Astronomie din Shanghai s-a deschis

Muzeul de Astronomie din Shanghai tocmai și-a deschis ușile (pentru invitați) luni, 5 iulie. Această veste este importantă deoarece muzeul a devenit cel mai mare din lume dacă ne raportăm la suprafața sa de 58.600 de metri pătrați. În timp ce spațiul total al expoziției poate găzdui zilnic aproximativ 6000 de vizitatori, cele două cupole pe care le are nu sunt însă cele mai mari. Acest record este încă deținut de Planetariul nr. 1 din Sank Peterburg cu diametrul de 37 m. Cele două cupole din Shanghai au 23 de metri (21 conform altor surse) și 17 metri în diametru însă au proiectoare de ultimă oră cu rezoluție de 14K+.

Citește întregul articol aici

Summitul Xi – Merkel – Macron, speranță într-o lume în schimbare

În contextul în care diferite forțe hegemonice încearcă să provoace probleme, este un semn de ușurare să vedem liderii mondiali că se pun constructiv de acord asupra unor probleme. Nu îmi imaginez că multe țări ar alege în mod liber un limbaj conflictual atunci când cel al cooperării și al câștigului reciproc este alternativa.

În ceea ce privește succesul general al dezvoltării relațiilor dintre China și UE, am încă unele îndoieli. După cum putem vedea, situația din interiorul UE este foarte delicată, multiple subiecte de dispută au apărut deja. Acestea nu fac obiectul prezentului articol însă ceea ce ar putea să fie e intervenția continuă a forțelor hegemonice în Europa de Est. Această interferență a fost posibilă prin corupție și cooperare la nivelul comunității serviciilor de informații. Pentru viitorul Europei ar trebui contracarată această interferență non-eurasiatică dăunătoare.

Citește tot articolul aici

Ce este sinologia și cu ce diferă de guoxue

Dicționarul explicativ ne spune despre o ”știinţă care se ocupă cu studiul istoriei, limbii şi culturii chineze” ca definiție pentru sinologie însă cuvântul ascunde o nuanță importantă, poate chiar un factor solid de diferențiere.

Ca ramură de studiu, sinologia a apărut în Occident împreună cu întețirea relațiilor diplomatice și economice între China și statele coloniale europene, mă refer aici la o perioadă care începe din secolul 18. Contacte între civilizații au existat și înainte de acest secol însă occidentalii aveau o perspectivă axată (sau bazată) pe elementul religios, veneau în scop misionar și nu vedeau ceva demn de studiat în cultura chineză. Scopul occidentalilor era astfel de a studia limba ”locului” pentru a putea răspândi creștinismul/catolicismul.

Citește restul aici

Tianzhou-2 a andocat cu succes

Agenția Spațială a Chinei a anunțat astăzi andocarea cu succes a navetei cargo Tianzhou-2 (天舟二号) la modulul central al stației spațiale Tiangong (天宫). Această misiune pregătește terenul pentru începerea din iunie a activității umane pe 天宫.

 Material publicat întâi aici

Cele trei reușite spațiale ale Chinei

 

Agenția Spațială Națională a Chinei a realizat în 10 luni ceea ce alte puteri spațiale pot visa să facă doar în zece ani. Acest lucru este uimitor deoarece China nu e o țară cu o tradiție îndelungată în explorarea spațiului precum Rusia / URSS sau SUA și, prin urmare, nu are experiența necesară de regulă pentru misiuni complexe. 

Actualul program chinezesc de explorare a spațiului are patru segmente. Există stația spațială modulară, Tiangong, care va funcționa ca o prezență umană constantă în apropierea Pământului și ca laborator; există explorarea Lunii care se află acum la nivelul 3, al patrulea fiind explorarea umană și o stație lunară; există programul de explorare marțiană care va duce, de asemenea, la explorarea cu echipaj și, în cele din urmă, o misiune către Jupiter care încă nu a început

 

1. Explorarea Lunii, Chang’e 5, 嫦娥五号 (Cháng’é wǔhào) | noiembrie 2020
2. Stația Spațială, Tiangong, 天宫 (Tiāngōng) | aprilie 2021
3. Explorarea planetei Marte, Tianwen-1, 天问 | iulie 2020

 

Citește articolul aici